VIATA-poveste cu morala

"Viata.Nimic nu se compara cu un ram inflorit intr-o zi de primavara.Nimic nu se compara cu surasul copilului tau.
Oare stim sa iubim,asa cum ne iubeste Hristos ?
Oare stim sa ne plecam fruntea atunci cand totul se frange in inima noastra?

In aceasta lume,nepasarea fata de lucrurile adevarate si importante e infinita.
Zi de zi ne adnacim in ignoranta, intr-o perpetua dorinta de acumulare.

Uitam sa le spunem parintilor in fiecare zi cat de mult ii iubim,uitam de multe ori aniversarea bunicii si cat de importanti sunt toti.


Cand sufletul se departeaza de Dumnezeu numai durerea pierderii celor dragi il aduce inapoi.Si atunci plange cu lacrimi de jale,plange cu lacrimi de pocainta adevarata.
Iubirea e totuil.Iubirea e Dumnezeu,iubirea e mama si tatal si copii si lumea asta care traieste in uitare."

frumos ginuta si asa este

Din pacate

asta eee

dupa ce pierzi pe cineva drag,regreti ca nu i-ai zis macar un te iubesc sau cat de mult tii la el

Intotdeauna ramai cu regrete dupa ce pierzi pe cineva drag;nu conteaza ca pleaca din viata asta sau din viata ta

asa e :(

VIATA NU ESTE SUMA MOMENTELOR IN CARE RESPIRAM CI SUMA MOMENTELOR CARE NE TAIE RESPIRATIA

cum stii tu sa le spui si le faci sa ajunga la inima

Pentru ca si eu am inima(vezi povestea cu batranelul cu inima facuta bucati si tanarul cu inima impecabila)