1 aprilie a devenit ziua in care toata lumea pacaleste pe toata lumea. Farsa cea mai mare incepe chiar de la originea incerta a zilei pacalelilor. Cand, unde si cine a hotarat ca 1 aprilie sa fie ziua farselor nu s-a putut stabili cu precizie nici pana azi. Se presupune ca are legatura cu festivalul echinoctiului de primavara, de la 21 martie. Una dintre ipotezele cu privire la originea zilei de 1 aprilie este legata de Noe, care se pare ca si-a trimis porumbelul sa caute in mod gresit pamant uscat dupa ce inundatia a inceput sa se retraga de pe uscat pe 1 aprilie.
O a doua ipoteza, acceptata de majoritate, sustine ca originea zilei de 1 aprilie are legatura cu schimbarea calendarului gregorian. In vechiul calendar gregorian, ziua Anului Nou era sarbatorita pe data de 1 aprilie, in loc de 1 Ianuarie. Dupa schimbarea calendarului gregorian, in anul 1582, in timpul lui Carol al IX-lea, oamenii au avut initial probleme de a se obisnui cu sarbatorirea noului an pe 1 Ianuarie. Cativa oameni care sarbatoreau anul nou pe 1 aprilie, au fost numiti "April fools" (nebuni de aprilie).
Englezii au inceput sa sarbatoreasca April Fools Day (Ziua pacalelilor) abia prin secolul al XVIII-lea, dupa ce au importat-o de la germani cu un veac mai devreme. Obiceiul de a face farse pe 1 aprilie nu a putut fi datat cu precizie si are origini incerte. "Victima" unei glume poarta numele de "nebun de aprilie" in Anglia, "cuc" sau "prost" in Scotia si "peste de aprilie" in Franta. La noi, cel pacalit este numit "bolund" sau "prost" de aprilie. S-a sugerat ca pacalelile au de-a face cu mutarea datei Anului Nou, cand oamenii care uitau sau nu acceptau schimbarea primeau invitatii pentru petreceri inexistente sau daruri amuzante. Daca la inceput pacalelile erau adresate unei singure persoane, din secolul al XX-lea, institutiile media joaca farse maselor mari de oameni.
Romanii si Pacala
La romani, Ziua pacalelilor s-a impamantenit cu aproape 200 de ani mai tarziu, cu toate ca la sasii si svabii de la noi exista deja o traditie mult mai veche ca de 1 aprilie sa se pacaleasca unii pe altii. Romanii nu au avut nevoie de aceasta zi pentru a se pacali. Hatri din fire, au creat un personaj si un joc denumite Pacala, respectiv Pacalici. Pacala a devenit eroul unui film foarte apreciat de copii, bazat pe povestirile lui Ion Creanga, Ioan Slavici sau Petre Ispirescu. Tot Pacala este eroul primului film de desene animate realizat in Romania, in anul 1920. Pacalici este jocul care ne-a bucurat copilaria. Personajele din pachetul de carti de joc erau femei si barbati imbracati in costume traditionale din diferite tari. Astazi, cartile de joc poarta desene cu papusi Barbie si masini straine...
Superstitii
Superstitia spune ca pacaleala de 1 aprilie trebuie facuta pana la ora 12,00, cele dupa aceasta ora, se zice ca aduc ghinion. Tot o superstitie spune ca in ziua de 1 aprilie nu se fac casatorii, pentru ca: ori acestea nu dureaza, se destrama, ori sotul va fi "sub papuc". La noi, se spune ca daca nu pacalesti pe nimeni de 1 aprilie, tot anul pana la celalalt 1 aprilie vei fi tu cel pacalit. Se mai spune ca atunci cand o fata frumoasa reuseste sa te pacaleasca trebuie sa o iei de nevasta sau macar sa fii prietenul ei. Sa te casatoresti la 1 aprilie nu e foarte indicat: barbatul insurat in aceasta zi va fi sub papucul nevestei pana la sfarsitul vietii. Copiii nascuti la 1 aprilie vor avea succes pe aproape toate planurile, dar ar face bine sa se fereasca de jocurile de noroc, care le vor ruina viata.
Pacaleli mai mult sau mai putin celebre
Cele mai reusite glume Prima mare pacaleala cunoscuta in istorie se pare ca a fost facuta de Cleopatra. Regina a mobilizat o "armata" de sclavi pentru ca Antoniu sa prinda cel mai mare peste... prajit! Revista "New Mexicans for Science and Reason" publica in 1998 un articol in care anunta ca autoritatile statului american Alabama intentioneaza sa schimbe valoarea numarului Pi din 3,14159..., pe care o considera "necrestina", in 3,0, care este "conforma cu Biblia".
Autoritatile din Alabama au fost bombardate cu scrisori si telefoane de protest din intreaga lume. La 31 martie 1940, Institutul Franklin din Philadelphia, SUA, a dat publicitatii un comunicat prin care anunta ca sfarsitul lumii va fi a doua zi. Informatia a fost difuzata de radio KYW, insotita de mesajul: "Cele mai mari temeri ale noastre privind sfarsitul lumii sunt confirmate de astronomii de la Institutul Franklin. Oamenii de stiinta prezic ca maine, la ora 15:00, vine apocalipsa. Nu e o pacaleala de 1 aprilie. Stirea este confirmata de Wagner Schlesinger, director al Planetarium-ului din acest oras".
Panica a luat sfarsit abia dupa ce astronomii au negat teribila predictie. Autorul farsei, ofiterul de presa al Institutului Franklin, William Castellini, a fost demis. Singurul post de televiziune din Suedia emitea alb-negru in 1962. La 1 aprilie, Kjell Stensson, seful departamentului tehnic, a aparut la stiri anuntand ca, gratie unei noi tehnologii, toti telespectatorii isi vor putea transforma rapid si usor televizoarele alb-negru in unele color.
Tot ce trebuia sa faca acestia era sa puna o folie de plastic colorat peste micul ecran! Stensson insusi a facut o demonstratie practica. Sute de mii de oameni l-au crezut pe expert, iar a doua zi nylonul a disparut din magazine fiind cumparat de cei care au fost pacaliti. Simbolul dolarului, o pacaleala de 1 aprilie? Cel mai inspirat om de 1 aprilie a fost Oliver Pollock, americanul care, in 1778, a creat simbolul dolarului - $ - chiar la 1 aprilie.
Sursa: Ziare.com
Acasa 
asa ca nu mi-am putut duce pacaleala pana la sfarsit. 
