Un copil, la gradinita, incearca sa isi incalte cizmulitele. Pentru ca nu se descurca, a cerut ajutor educatoarei. Cu tot trasul si impinsul, cizmulitele nu voiau nicidecum sa intre. Pana cand a reusit totusi sa il incalte, educatoarei i-au aparut broboane de transpiratie pe frunte. De aceea aproape ca i-au dat lacrimile cand copilul i-a zis:
- Doamna, dar sunt puse invers...
Intr-adevar, erau pe picior gresit... Nu a fost cu nimic mai usor sa ii scoata cizmulitele decat sa i le puna, totusi a reusit sa isi pastreze calmul pana cand iar cizmulitele erau incaltate, tot cu sudoare pe frunte, dar de data aceasta asa cum trebuia.
Insa atunci baietelul a zis:
- Cizmulitele astea nu sunt ale mele!
In loc sa strige la el, educatoarea si-a muscat buza si inca o data s-a chinuit sa il descalte. Cand s-a terminat chinul descaltatului, baietelul i-a spus:
- Sunt cizmulitele fratelui meu. Mama mi-a zis sa le incalt pe astea azi.
Acum ea nu mai stia ce sa faca... Sa planga sau sa rada? A reusit totusi sa stranga suficienta rabdare pentru a se lupta din nou cu cizmulitele. Cand, in sfarsit, l-a incaltat, inainte de a-l trimite afara la joaca, l-a intrebat:
- Si acum, unde iti sunt manusile? Trebuie sa ti le pun in maini ca sa poti pleca afara!
Raspunsul:
- Le-am bagat in cizmulite, ca sa nu le pierd...
--------------------------------------------------------------------------------
Intr-o familie erau doi frati. Unul era pesimist si altul extrem de optimist. De Craciun, parintii celor doi frati se hotarasc sa le dea o lectie. Pesimistului ii cumpara o bicicleta, iar optimistului ii pun sub brad, intr-o cutie, o balega. Dimineata ajunge primul pesimistul, care gaseste bicicleta:
- Aaaa, o bicicleta. Am sa ies cu ea afara si sigur o sa dea o masina peste mine sau am sa cad si am sa ma lovesc... nu o vreau!
Optimistul gaseste cutia si incepe sa caute:
- Trebuie sa fie pe aici, pe undeva, calutul...
--------------------------------------------------------------------------------
Profesoara vorbi mult despre scopul vietii si rolul omului in societate. Apoi intreba:
- Copii, ce ati dori sa auziti in timpul inmormantarii voastre?
Vasile:
- As dori ca oamenii sa spuna ca am fost un medic extraordinar, ca am salvat viata multor oameni...
Maria:
- Dar eu as dori ca toti sa spuna ca am fost o sotie buna, o mama si o bunica, sa ma iubeasca toti.
- Dar tu, Ioane, ce ai dori sa auzi?
- "Priviti! Se misca, se misca!!!"
--------------------------------------------------------------------------------
- Mamico, mi-ai spus, ca ingerii au aripi si pot zbura, da?
- Desigur, scumpa mea.
- Aseara, cand tu nu erai, am auzit cum tata ii spunea dadacei 'Ingeras'. Ea cand o sa zboare?
- Maine dimineata, scumpo, maine dimineata.
--------------------------------------------------------------------------------
In fata gradinitei se plimba de vreo 10 minute un barbat.
Educatoarea:
- Asteptati un copil?
- Nu doamna, asa sunt eu, gras...
--------------------------------------------------------------------------------
Era un fermier si pe nevasta-sa o apucasera durerile facerii in plina noapte. Ia un felinar, inhama calul la cabrioleta si o porni prin intuneric.
Cu chiu, cu vai, ajunse la destinatie. Fermierul il conduse pe medic in dormitor, gonindu-i pe cei mici care se holbau curiosi. Rutinat, doctorul incepu sa-si faca datoria. Dupa un timp se auzi un oracait.
- Felicitari, baiete, ai o fetita!
Nu apuca sa raspunda, ca i se porunci:
- Da felinarul mai aproape, mai e unul pe teava. Asaaa! Gata! Gemene! Bravo fiule, ai fost bun. Dai de baut!
Intunericul din incapere nu permitea sa se distinga nuanta spre care vira tenul fermierului. Iar cand receptiona din nou vocea medicului, incremeni:
- Fa lumina mai mare. Am impresia ca vine si al treilea!
Simtind ca face apoplexie, taranul sopti:
- Domnu' doctor, sa stingem naibii felinarul ala! Am impresia ca lumina ii atrage!
--------------------------------------------------------------------------------
Invatatoarea la scoala ii intreaba pe copii:
- Vasilica, ce-i tatal tau?
- Gunoier.
- Nu se spune gunoier, ci lucrator la Salubritate. Petrica, ce-i tatal tau?
- Gropar.
- Nu se spune gropar, ci lucrator la Pompe Funebre. Bula ce-i tatal tau?
- DJ la Mystic Club.
- Cum adica?
- Clopotar la biserica.
--------------------------------------------------------------------------------
Mama îi citeste fetitei sale povestea Scufitei Rosii. La sfârsit:
- Vezi, fetita mea, ce pătesti dacă nu esti cuminte?
- Las-o baltă, doar a fost mâncată si bunica, nu?
--------------------------------------------------------------------------------
Tatăl vine de la cresă cu copilul, mama îsi pune mâinele în cap:
- Măi bărbate, ăsta nu-i copilul nostru!
El, mirat:
- Ce importantă are, mâine tot la cresă îl duc!
--------------------------------------------------------------------------------
La extemporal:
- Sper, Bulă, că de data asta nu te mai prind copiind.
- Si eu sper.
---------------------------------------------------------------------------
Mama molie cu puiul molie.
- Puisor, te rog frumos să papi ciorăpel...
- Nu pap ciorăpel!!!
- Ba, te rog frumos, îti spun pentru ultima oară: papă ciorăpel!
- NU pap ciorăpel!!!
- Bineee, să stii că cine nu papă ciorăpel nu papă nici mohair.
---------------------------------------------------------------------------
Puiul de melc se roagă de mama lui:
- Mamă, lasă-mă, te rog, să trec calea ferată!
- Acum nu se poate, Fulgerasule, dragă. Peste două ore vine un tren.
--------------------------------------------------------------------------------
Un tântar îi spune mamei sale:
- Mamă, azi vreau neapărat să merg la operă...
- La operă? În nici un caz!
- Ba eu mă duc, orice ai zice!
- Dar e mai bine să stai acasă pentru că acolo e foarte periculos!
- Nu, orice ai zice, eu plec!
- Bine, dar atunci să fii foarte atent la aplauze...!
--------------------------------------------------------------------------------
La ora de psihologie, profesorul prezintă elevilor cele trei stări ale psihicului uman: starea de calm, de iritare şi de enervare. Scoate un celular, formeaza un număr de telefon şi spune:
- Alo, bună seara, aş dori cu Gică, spuse profesorul.
- Gică nu locuieşte aici! spune persoana (cu calm).
- Aceasta a fost starea de calm, spuse profesorul.
Formează acelaşi număr de telefon şi spune:
- Alo, bună seara, Gică este acasă?
- Domnule, v-am mai spus, Gică nu locuieşte aici, spuse aceeaşi persoana (cu iritare).
Profesorul spune:
- Aceasta a fost starea de iritare.
Formează pentru a treia oară acelaşi număr de telefon şi spuse:
- Alo, bună seara, Gică este acasă?
Persoana, de-a dreptul enervată, îi spune:
- Domnule, fir-ai tu să fii... nu este nici un Gica aici!
Acestea au fost cele trei stări.
Bulă, un elev inteligent, vine din spate şi zice:
- Mai există o stare în psihicul uman, o stare de disperare.
Ia telefonul, formează acelaşi număr şi spune:
- Alo, sunt Gică, m-a căutat cineva?...