SPASMOFILIA

Spasmofilia nu este o boala in sine, ci o stare caracterizata prin hiperexcitabilitate neuro-musculara. Cu alte cuvinte, la persoanele care se confrunta cu aceasta problema (majoritatea femei), muschii si nervii sunt in permanenta gata sa reactioneze. Explicatia: sistemul lor neurovegetativ (implicat in toate functiile importante ale organismului) produce prea multe influxuri nervoase. In aceasta situatie, in intregul sistem muscular sunt propulsate in permanenta adevarate descarcari electrice. Desi manifestarile sunt neplacute, uneori chiar spectaculoase, sunt lipsite de gravitate.

Simptomele, desi intense si neplacute, sunt inofensive
Simptomele de care se plang cel mai frecvent femeile care sufera de spasmofilie sunt tremuraturi, furnicaturi in varful degetelor, in brate, gambe sau fata, senzatie de nod in gat (din cauza contractiei muschilor faringelui), amorteala la nivelul buzei superioare sau a limbii, tresariri involuntare ale pleoapelor, crampe la stomac, dureri intestinale. Poate aparea si senzatia de stransoare la nivelul pieptului, simptom ce nu are de-a face cu vreo problema cardiaca, dar si manifestari psiho-emotionale: iritabilitate, anxietate, scaderea libidoului, stari depresive.

Unele femei fac adevarate crize de spasmofilie, care le lasa stoarse de vlaga. Specialistii afirma ca aceste crize, uneori cu manifestari impresionante pentru cei din jur, sunt consecinta unui exces de descarcari electrice, declansate de stres, furie, teama, emotie puternica, ingrijorare excesiva. In timpul crizei de spasmofilie apar, in afara de simptomele fizice descrise mai sus, manifestari precum: contractii musculare violente si incontrolabile, palpitatii, bufeuri de caldura, respiratie accelerata, transpiratii abundente, apatie, senzatie de sfarseala, slabiciune a membrelor. Aceste crize, mai mult sau mai putin intense, dispar de la sine, dar sunt cu adevarat epuizante si deseori infricosatoare pentru persoana in cauza.

De unde vine problema?
In ce priveste cauzele spasmofiliei, parerile specialistilor sunt impartite. Unii sustin ca vinovatul numarul 1 este stresul: problemele profesionale, responsabilitatile mari, ritmul de viata extrem de alert, neintelegerile din familie, grijile pentru traiul de zi cu zi explica de ce tot mai multe femei sufera de spasmofilie. Si este un lucru bine stiut ca nu suntem egali in fata stresului, ca fiecare reactioneaza in felul sau. Unele persoane traverseaza mai usor situatiile stresante pe cand altele, dimpotriva, sunt coplesite. In acelasi timp, insa, exista medici care afirma ca aceasta tulburare este cauzata de lipsa de magneziu, care poate da nastere unei hipersensibilitati la stres (magneziul fiind un mineral care joaca un rol esential in reglarea activitatii sistemului nervos).

Fie ca e vorba de o cauza sau alta, specialistii sunt de acord privind ideea ca sistemul neurovegetativ (adica muschii si nervii) este centrul acestor simptome neplacute. Desi crizele de spasmofilie sunt adeseori benigne si dispar de la sine, femeile care se confrunta frecvent cu asemenea simptome sau constata ca manifestarile le afecteaza negativ viata cotidiana trebuie sa se adreseze medicului, pentru ca este posibil ca in spatele acestor manifestari sa se ascunda o afectiune serioasa: o tulburare in activitatea tiroidei, hipertensiune, tulburari de ritm cardiac, depresie…

Un diagnostic dificil de stabilit
Pentru a pune diagnosticul de spasmofilie medicul va sta de vorba indelung cu pacientul. La prima consultatie, acesta va efectua un examen clinic minutios, in cursul caruia va verifica reflexele persoanei, apoi va cauta un simptom particular, semnul lui Chvostek, care consta in contractarea buzei superioare in momentul in care obrazul este lovit usor cu ciocanelul de reflexe. Totusi, acest semn, multa vreme considerat a fi singurul tipic spasmofiliei, poate exista si la persoanele care nu au nimic.

Concluzia este ca diagnosticul de spasmofilie nu este usor de pus, pentru ca nici o analiza sau investigatie nu-i permite medicului sa afirme cu siguranta ca este vorba de acest sindrom. Nici dozarea sanguina a magneziului nu este concludenta, deoarece in sange nu circula decat 1% din cantitatea totala de magneziu din organism. Asadar, oricine poate suferi de spasmofilie, dar poate avea un nivel normal de magneziu in sange. Medicul ar putea recomanda efectuarea unei electrocardiograme, pentru a verifica daca nu exista vreo tulburare cardiaca.

In momentul in care simtiti ca incep sa apara primele semne (furnicaturi, senzatie de sufocare), asezati-va pe scaun si respirati lent (umflandu-va cu aer abdomenul, nu toracele).
Daca starea de rau nu dispare, respirati lent, timp de cateva secunde, intr-o punga de plastic sau de hartie. Scopul este de a inspira un pic de gaz carbonic, care va atenua consecintele hiperventilatiei (respiratiei prea rapide) induse de criza de spasmofilie.
Purtati intotdeauna la dvs. un comprimat de magneziu, pe care sa-l puteti lua in asemenea momente.

Un stil de viata echilibrat
Nu exista un tratament unic pentru spasmofilie. Pentru a combate aceasta tulburare trebuie asociate mai multe solutii. De exemplu, un stil de viata echilibrat, evitarea tutunului si a alcoolului, practicarea regulata de exercitii fizice, suficienta odihna, combaterea stresului. De la caz la caz, medicul poate prescrie un supliment cu magneziu sau il poate indruma pe pacient catre un psihoterapeut.

Cura cu magneziu
De obicei, in suplimentele nutritive, magneziul e asociat cu vitamina B6, care ii sporeste actiunea. Necesarul de magneziu este mai mare la femei in perioada premenstruala, in timpul sarcinii si a perioadelor de stres intens. Alimente bogate in magneziu sunt semintele de dovleac, spanacul, ciocolata, migdalele, avocado, bananele, murele, alunele, orezul, usturoiul, fasolea alba.

Gestionarea stresului
Stresul face parte din viata de zi cu zi, dar nu este intotdeauna „nociv". Insa, atunci cand sta la originea acelor crize de spasmofilie care „iti inmoaie picioarele", este nevoie sa se ia masuri pentru combaterea lui. Cele mai multe dintre femeile care sufera de spasmofilie sunt persoane care tin totul in ele, care nu-si exprima sentimentele, temerile, ingrijorarile, care sufera in tacere. Or, atunci cand tacem, corpul vorbeste pentru noi. Daca nu reusiti sa va eliberati singura de stres apelati la ajutorul unui psihoterapeut.

Acupunctura
Aceasta metoda alternativa de tratament poate da rezultate bune, fie singura, fie in completarea unei cure cu magneziu. Se recomanda de obicei sa se apeleze la acupunctura in perioadele in care simptomele se manifesta mai mult, caci permite evitarea crizelor.

Infuzii de plante
Passiflora, valeriana, teiul si levantica sunt plante cu efecte sedative. O infuzie bauta seara inainte de culcare poate fi de mare ajutor. Si sunatoarea este recomandata in cazul in care isi fac simtite prezenta simptomele depresiei.

Calmante
In cazul in care semnele anxietatii se inmultesc, medicul poate prescrie un tratament cu anxiolitice pentru o perioada scurta de timp, de exemplu atunci cand este nevoie sa se depaseasca o situatie dificila sau extrem de stresanta."